Cererea și oferta mențin economiile de piață funcționale. Acestea determină cantitatea de bunuri produse, prețurile la care sunt vândute și varietatea de bunuri disponibile pe rafturile băcănilor, comercianților cu amănuntul și ale întreprinderilor mici din toată țara. Comerțul internațional într-o economie globală afectează, de asemenea, varietatea de bunuri pe care întreprinderile mici le pot oferi clienților lor. Cererea și oferta afectează și prețul mărfurilor fabricate în străinătate, dar guvernul acționează pentru a restricționa comerțul, cum ar fi tarifele și alte bariere, denaturează aceste forțe economice de bază.
Caracteristici de aprovizionare și cerere
Economiștii utilizează modele de cerere și ofertă pentru a analiza piețele competitive în care există o varietate de vânzători și mai multe firme care oferă bunuri și servicii de vânzare. Existența a numeroase afaceri înseamnă că nicio firmă nu poate exercita influență asupra prețului unui bun. În plus față de bunurile interne, anumite companii pot vinde și produse fabricate în străinătate achiziționate prin comerțul exterior între națiuni.
Beneficiile comerțului
Țările se angajează în comerț pentru a profita de specializare, potrivit economistului de la Harvard, Greg Mankiw. De exemplu, o țară poate produce produse electronice la un cost mai mic decât alte țări, în timp ce o altă țară se poate bucura de un avantaj similar, producând produse din carne de vită și de porc. Comerțul dintre aceste două țări aduce beneficii consumatorilor, care economisesc bani prin accesul la bunuri străine la prețuri mai mici decât cele ale produselor interne. Comerțul deschide noi piețe pentru producătorii străini, încurajându-i să producă mai mult, ceea ce crește oferta. Între timp, prețurile mai mici ale acestor produse au crescut cererea în rândul consumatorilor.
Efectele tarifelor
După cum sa demonstrat, comerțul internațional permite întreprinderilor mici să ofere clienților lor o varietate mai mare de bunuri la prețuri mai mici. Cu toate acestea, guvernele adoptă uneori tarife și alte restricții comerciale, adesea pentru a proteja industriile interne de concurența străină. Un tarif este un impozit pe un bun importat. Tarifele cresc prețul produselor străine, ceea ce aduce beneficii producătorilor autohtoni, dar dăunează consumatorilor prin prețuri mai mari. Tarifele pentru un bun pot afecta prețurile altor produse dacă acel bun este utilizat pentru a produce alte articole. Tarifele oțelului, de exemplu, cresc prețurile mărfurilor produse din oțel. De-a lungul timpului, prețurile mai mari rezultate din tarife scad cererea consumatorilor.
Alte restricții comerciale
Alte acțiuni guvernamentale pentru a limita accesul mărfurilor străine la piețele interne includ barierele comerciale și cotele de import, care limitează aprovizionarea generală a anumitor bunuri. Așa cum tarifele reduc cererea prin creșterea prețurilor, limitele impuse de guvern pentru mărfurile importate reduc oferta disponibilă, crescând prețurile. Restricțiile îi eliberează pe producătorii interni de a concura cu bunuri mai ieftine, permițându-le să perceapă prețurile dorite, în timp ce consumatorii plătesc mai mult pentru produse decât cumpărătorii din alte țări care au acces la bunuri mai ieftine.
